Obiceiuri, tradiții, port
Portul:
mmm Croații
carașoveni au un port al cărui specificitate îl deosebește atât
de celelalte grupuri, cât și de alte etnii care conviețuiesc în
spațiul balcanic, scria dl. prof. Mihai Radan, pe un pliant de
prezentare al comunității croate, realizat de UCR în anul 2006.
mmm Având
la bază o variantă veche a portului croat, specific doar croaților
originari din Bosnia, care conviețuiesc în apropierea orașului
Pecs din Ungaria (satul Ata), evoluând în simbioză de secole
cu portul românesc, și cu cel al altor neamuri, portul carașovenilor
și-a afirmat specifitatea, putând fi considerat unic din acest
punct de vedere, în zonă. Bogat în flora și izomorfe, specificitatea
lui rezidă și în contrastul alb-negru, cu coloratură discretă.

mmm Portul
croaților din zona Timișului si-a păstrat structura esențială,
influențată puternic de alte porturi cunoscute în Banat (maghiar,
german etc.).
mmm Carașovenii, fiind și buni
crescători de animale, au o bogată tradiție în domeniul oieritului
și păstoritului, în timp ce la cei din Timiș abundă tradiția
gospodarilor de șes.
mmm Nunta poartă amprenta obiceiurilor
cunoscute și în poporul din care s-au desprins, podoabele miresei
și ale mirelui au semnificații simbolice cunoscute și altor neamuri.
mmm În flash-ul care poate fi văzut pe fiecare pagină, în partea stîngă,
am exemplificat cîte un reprezentant pe vîrste și sexe, tocmai
pentru a ilustra frumosul port tradițional al nostru. Vedeți o
fată, un băiat, o adolescentă-fecioară de măritat, o femeie, un
bărbat și perechea de vîrstă a treia, bunică și bunic. Pentru punțină
mișcare, am inserat și stema comunei noastre, așa cum este ea acum,
încărcată de simboluri.
Descrierea
costumului femeiesc:
Salbă și pieptănătura specifică
Cămașa propriu-zisă cu lucrări de cusături
simbolizând flora
și fauna locală
numite "brazi" și "șliuke"
Opregul de culoare neagră
Poale albe
Papuci sau sandale
Descrierea costumului bărbătesc:
Pălărie
Cămașa având cusătura neagra la guler și mâneci
Cingătoare multicoloră
Izmene lungi cu brodărie în partea posterioară
Laibăr cu lucratură manuală pe fond alb
Pantofi
mmm Pînă
anii trecuți, portul era nemodificat. Acum, se mai pot zări pe
stradă foarte rar cîte o femeie în port tradițional. Doar duminica,
la biserică se mai vine în hainele populare. Îmbrăcămintea erau
confecționate din produsele animale (lînă, piei) și cînepă care
era cultivată pe vremuri. Vara se purtau opinci, obiele de lînă
ițari din cînepă și cămașă de in. Iarna se purtau pantaloni de
piele iar cei mai înstăriți purtau cizme. Peste cămașă, purtau
un cojocel fără mîneci iar deasupra un cojoc mare împodobit cu
diferite cusături. Pe cap, așa cum am spus mai sus, purtau pălărie.
Femeile mai purtau și o cîrpă (batic) sub care aveau o bucată
(de, să-i zicem tot cîrpă, confecționată din tei sau lînă) ce
dădea o formă specifică coafurii. Opregul sau cheța de culoare
neagră, țesută din lînă foarte scorțoasă. Fetele, în zilele de
sărbătoare purtau o panglică cusută cu mărgele colorate iar cele
de măritat purtau o salbă de bani.
Tradiții:
mmmÎn zilele de sărbătoare, cînd se întîlnesc la joc, se pot găsi
unele tradiții specifice, cum ar fi cea a melodiilor foarte
lente și înaintarea făcîndu-se spre stînga cu un bărbat în
frunte. Horele se fac în așa fel, încît ierarhia pe vîrste
și pe poziția dominantă în comunitate să se regăsească și în
ordinea așezării la horă. În general se conservă încă o politețe
și un respect față de bărbat, oferindu-i-se nu numai întîietatea
ci chiar și locul pe scaun, un obicei atît de înrădăcinat că
pînă și în autobuze este păstrat.
mmmO tradiție interesantă era cea a șezătorilor, a logodnelor
și nunților, sărbătoarea măsuratului oilor și multe altele.
Nunțile țineau de regulă 3-4 zile, cu mese îmbelșugate, dans
și chef pe cinste. Fiind o comunitate considerată minoritate
etnică, este firesc ca relațiile intracomunitare să fie foarte
strînse. În cazuri de nevoie ne ajutăm foarte mult. Atunci
cînd pierdem pe cineva drag, mergem cu toții, cu ce putem și
ajutăm pentru pomană și îngropăciune. Ducem ouă, țuică, făină
și uneori mergem chiar și la pădure să aducem lemne pentru
familia rămasă în urmă.